Două lucruri nu se pot ascunde: beţia şi dragostea.
Antiphane
În istoria timpurilor viaţa nu este decât o beţie, adevărul este moarte.
Louis Ferdinand Destouches, dit Celine
Beţia tinereţii este mai puternică decât beţia provocată de vin.
Proverb persan
Viaţa este o beţie continuă: plăcerea trece, durerea de cap rămâne.
Proberb persan
Beţia este o nebunie voluntară.
Seneque
A-l căuta pe Dumnezeu este credinţă, a-l găsi este
speranţă, a-l cunoaşte este dreptate, a-l simţi este pace, a-l gusta
este bucurie, a-l avea este beţie.
Marthe Robin
Tinereţea este o beţie fără vin şi bătrâneţea este un vin fără beţie.
Proverb german
A bea vin şi a prospera, a bea bere şi a decădea, a bea apă şi a muri.
Proverb german
Trebuie să mâncăm ca un om sănătos şi să bem ca un om bolnav.
Proverb german
Alcoolul este alb, dar înroşeşte faţa, aurul este galben dar înnegreşte inima.
Proverb chinezesc
Vinul este inocent, doar beţivul este vinovat.
Proverb francez
Distingem în apă propriul chip; dar în vin vedem inima celuilalt.
Proverb francez
Un butoi de vin poate face mai multe miracole decât o biserică plină de sfinţi.
Proverb italian
Apa pentru piele, vinul pentru vitalitate.
Proverb italian
Ceea ce untul şi whisky nu pot vindeca este incurabil.
Proverb irlandez
La primul pahar, omul bea vinul,
la al doilea pahar, vinul bea vinul
la al treilea pahar, vinul bea omul.
Proverb japonez
Dacă lipseşte vinul, lipseşte tot.
Proverb latin
Puţin vin este un antidot contra morţii, în cantitate mare este otrava vieţii.
Proverb persan
Masa fără vin este o zi fără soare.
Pasteur Louis
Cu atât mai puternică este beţia, cu cât vinul e mai amar.
Parintele Gabriele d’Annunzio
Părinţii beau, copiii suferă.
Proverb francez
Trei feluri de oameni spun adevărul: proştii, copiii şi beţivii.
Proverb german
Există mai multă filozofie într-o sticlă cu vin decât în toate cărţile.
Louis Pasteur
Cine nu iubeşte deloc vinul, femeile, cântecul, va rămâne prost toată viaţa.
Martin Luther
Puţină dragoste este ca puţin vin bun... Prea mult din unul sau prea mult din celălalt, face omul bolnav.
John Steibeck
Bucătăria bună şi vinul bun este paradisul pe pământ.
Henric IV
Dacă beau este pentru a-i face pe ceilalţi interesanţi.
W.C. Fields
Alcoolul omoară încet. Nu ne pasă. Nu ne grăbim.
Georges Courteline
Adevărul se află în fundul paharului.
Proverb francez
Mâncarea este nevoia stomacului; băutura este o nevoie a sufletului.
Claude Tillier
O beţie şterge mii de supărări.
Proverb chinez
Să-i spintece, în inimi să-i străpungă,
La beregăţi să-i sângere puţin,
În beciuri de gheenă să ajungă
Crâşmarii care toarnă apă-n vin.
François Villon
A şti să bei vin este o adevărată ştiinţă.
Voltaire
Trecut-au pe la cramele de-aici şi voievozii,
Dar de-mbătat s-au îmbătat numai nerozii.
Gh. Solomon
Cu un pahar de vin câştigi un prieten; ca să-l menţii nu-ţi ajunge un butoi.
Proverb italian
După primul pahar te întăreşti, după al doilea te
înveseleşti, după al treilea te îngândurezi, după al patrulea îţi pierzi
orice îndemânare şi după al cincilea orice cumpătare.
Proverb rusesc
Omul se cunoaşte în trei împrejurări: la mânie, la bani şi la pahar.
Proverb italian
Cine bea din sticlă nu e om de pahar.
Tudor Muşatescu
Când vorbesc din pahar, toţi beţivii sunt oratori.
Tudor Muşatescu
Întotdeauna sunt necesare numai trei pahare: primul pentru sănătate
şi bună dispoziţie, al doilea pentru creaţie şi înţelepciune şi al
treilea pentru somn şi odihnă.
Folclor german
Vin vechi, vin generos, buchet de vise,
Bătrân sfătos de-nţelepciune plin
Rugină nobilă – Cotnar senin
Tu porţi blazon de soare-n sticle-nchise
Salut tovarăş şi prieten bun.
Mihai Codreanu
Vinurile se beau cu limba, cu ochii, cu nasul, cu cerul gurii.
Constantin Prisnea
Vinul de Cotnari parca-ar mirosi a smirnă, a tămâie.
N. D. Cocea
Vinul de Cotnari are mirosul amărui ca parfumul frunzelor de nuc.
Mirosul dintr-o cameră unde se bea vin vechi de Cotnari se aseamănă cu
mirosul emanat de o căpiţă de fân sau cel dintr-o biserică.
Cezar Petrescu
Strugurii şi vinul demonstrează că nu s-a plantat nici un pom înaintea viţei de vie.
Alceu
Adevărul este în vin.
Proverb latin
Micul dictionar
Barrique este un butoi mic din lemn de
stejar, cu o capacitate de 225 de litri, care isi are originile in regiunea
viticula franceza Bordeaux, dar este utilizat astazi la nivel mondial. Vinul
tanar se umple in butoaie noi si ajunge la maturitate acolo in 12 luni.Lemnul
ii transmite parfum culoare, aroma dar si acidul tanic-tanin. Aceasta
combinatie confera vinului baric, care se poate pastra foarte mult timp,
caracterul sau deosebit.
Butoiul de
lemn - pentru
maturarea si depozitarea vinului, cele mai potrivite sunt butoaiele din lemn de
stejar. Acestea influenteaza in mod pozitiv vinul. Marimea butoiului de lemn
variaza de la o regiune la alta. Se folosesc butoaie din lemn vechi sau nou, in
functie de intensitatea dorita a gustului lemnos in vin. Cu cat butoiul este
mai nou, cu atat mai reliefat este gustul de lemn. Astazi se folosesc in cea
mai mare masura rezervoare de otel, care sunt denumite sarcina sau bucata.
Cabernet
Sauvignon - originar
din Franţa, produs din struguri roşii, este probabil cel mai celebru vin din
lume şi este considerat unul dintre cele mai nobile. În aproape fiecare ţară cu
o semnificativă producţie de vin, se cultivă Cabernet Sauvignon. Soiurile cu
cele mai bune vinuri sunt presate doar în California şi în Toscana.Vinurile
obţinute din strugurii Cabernet Sauvignon au o aromă distinctivă şi concentrată
de fructe, care aminteşte de coacăze negre şi de piper verde. Caracteristica
acestor vinuri este culoarea închisă, din cauza nivelului înalt de concentrare
a coloranţilor din struguri. În afara zonei de origine, soiul îşi păstrează
caracteristicile, precum şi caracterul. Intensitatea caracteristicii poate
varia în funcţie de sol şi climă.
Caracter - expresia unui vin bun, care
primeşte prima ştanţare prin origine, soiuri de struguri şi metode de cules
tradiţionale. Vinul fără caracter este fad şi lipsit de farmec.
Catifelat - desemnează vinul roşu, cu gust
slab şi armonios, care conţine un raport echilibrat de alcool şi
extracte.
Calcare - Noţiunea călcare îşi are originea
în cuvântul latinesc „calcare“, care înseamnă „a presa cu picioarele“. Călcarea
înseamnă stoarcerea strugurilor. Strugurii separaţi manual de ciorchine sunt
mai întâi striviţi, pentru a facilita obţinerea sucului. Acest termen defineşte
adesea procedeele de obţinere a vinului în general.
Central
Valley este cea
mai mare podgorie din California. Mai mult de 80 % din vinurile californiene
sunt produse în uriaşa şi fertila vale. Cu o lungime de peste 600 km de la nord
la sud, se întinde, paralel cu coasta, pe lungimea întregului stat. Protejată
de munţii coastei, cresc în climatul uscat şi călduros aproximativ 220 000 de
hectare de viţă de vie. Dintre acestea, 140 000 de hectare sunt plantate cu
struguri de vin şi 80 000 de hectare sunt utilizate pentru producţia de
struguri de masă şi stafide.
Chardonnay este unul dintre cele mai populare
vinuri albe, deoarece este un vin echilibrat. De la un Chardonnay te poti
astepta la arome de mere, pere sau vanilie. Se asorteaza foarte bine cu
mancarurile frantuzesti si pastele cu sos sau bucataria californiana: pui
grilled, somon, scoici, sau avocado.
Chianti este probabil cel mai cunoscut şi
cel mai popular vin italian şi este originar din regiunea Toscana. În
principal, este produs din struguri Sangiovese. Cu taninurile sale uşoare şi
buchetul catifelat este indicat pentru brânzeturi şi paste. În mod tradiţional
a fost vândut în sticle înfăşurate în paie.
Continutul
de zahar - conţinutul
de dulceaţă desemnează procentul de zahăr nefermentat care provine din
strugurii de vin şi este indicat în grame pe litru. În cazul vinului sec,
există un conţinut de dulceaţă foarte scăzut.
Corp - aceasta este denumirea gustului,
care dă impresia de substanţă şi intensitate resimţite de papilele gustative,
fiind alcătuit din circa 500 substanţe şi materii diferite, care se dizolvă în
vin.
Controlul de calitate. Controlul de calitate începe din faza de recoltare a strugurilor când se urmăreşte ca strugurii culeşi să corespundă cerinţelor de calitate pentru a asigura obţinerea unor vinuri cu parametrii specifici tipologiei de vin dorite. La sosirea strugurilor la cramă se verifică dacă aceştia sunt copţi, sănătoşi şi fără defectele amintite anterior. Dacă se constată frunze, pământ sau struguri depreciaţi datorită unor boli, aceştia vor fi separaţi, scoşi din strugurii ce urmează a fi presaţi.
Controlul de calitate. Controlul de calitate începe din faza de recoltare a strugurilor când se urmăreşte ca strugurii culeşi să corespundă cerinţelor de calitate pentru a asigura obţinerea unor vinuri cu parametrii specifici tipologiei de vin dorite. La sosirea strugurilor la cramă se verifică dacă aceştia sunt copţi, sănătoşi şi fără defectele amintite anterior. Dacă se constată frunze, pământ sau struguri depreciaţi datorită unor boli, aceştia vor fi separaţi, scoşi din strugurii ce urmează a fi presaţi.
Cules - aceasta este denumirea pentru
culesul de struguri. În Europa Centrală, el are loc de la sfârşitul lunii
septembrie până la începutul lunii noiembrie. În ţările sudice, vinul este
cules cu circa trei săptămâni mai devreme. Vinurile culese târziu şi atent
selecţionate sunt recoltate până la mijlocul lunii noiembrie.
Cules târziu denumeşte a doua treaptă a vinului
de calitate german. Aici se încadrează vinurile obţinute din struguri dulci, la
care nu trebuie să se mai adauge zahăr. Ei trebuie recoltaţi cel mai devreme la
o săptămână după strugurii cu gradul de maturitate cel mai scăzut.
Cuvée este o noţiune din franceză, care
desemnează conţinutul unui cupaj. Combinarea mai multor soiuri de struguri mai
este denumită şi asamblare, amestec sau cupaj. Se amestecă vinuri sau struguri
de diverse soiuri, pentru a evidenţia trăsăturile pozitive ale tipurilor
individuale în cadrul cupajului. Contopirea vinurilor de bază ale unui vin
spumant sau şampanii este de asemenea denumită cupaj.
Decantare - prin decantare se înţelege turnarea
cu atenţie a vinului dintr-o carafă în alta. Decantarea poate avea două scopuri
diferite: pe de o parte, îndepărtarea tartrului precum şi a depunerilor, şi pe
de altă parte adaosul de oxigen, pentru ca aroma vinului să se poată dezvolta
complet. Vinurile roşii tinere, uşoare, precum şi majoritatea vinurilor albe nu
trebuie totuşi decantate înainte de a fi savurate. Adesea, acest fapt se face
doar din considerente estetice.
Decoct - prin strivirea şi zdrobirea
strugurilor într-o moară se formează un amestec de sâmburi de struguri, coji şi
must. Acesta este decoctul.
Degustarea reprezintă procesul de a gusta mai
multe feluri individuale de vin, cu scopul final de a le aprecia. Aspectul,
gustul şi mirosul sunt apreciate individual şi li se acordă un anumit punctaj.
Degustătorii trebuie să perceapă diferitele arome şi extracte ale vinului, să
le recunoască cu exactitate, precum şi să le poată defini şi descrie în mod
clar.
Degustare
oarba - in cazul
acestui tip special de degustare, originea vinului nu trebuie să poată fi
recunoscută vizual. Fie se îndepărtează eticheta, fie sticla se înveleşte
într-un prosop sau o bucată de hârtie. Dopurile de plută originale vor fi
schimbate cu dopuri neutre de arţar.
Demisec este o denumire legată de gust.
Vinurile din această categorie sunt catalogate ocazional, pe eticheta, ca
dulci-amare . Conţinutul de zahăr este de obicei între 12 şi 18 grame pe
litru.
DOC înseamnă „Denominazione di origine
controllata“ şi reprezintă eticheta de origine controlată pentru vinurile
italiene. Legea a stabilit în acest sens clasificări clare în funcţie de
regiunea viticolă, soiuri de struguri, recoltă maximă, timp minim de
depozitare, conţinut minim de alcool, conţinut de acizi şi caracteristici
tipice privind culoarea, mirosul şi gustul.
DOCG este denumirea pentru vinurile
italiene superioare şi reprezintă prescurtarea de la „Denominazione di Origine
Controllata e Garantita“. Numai vinurile cu origine controlată şi garantată
posedă această distincţie.
Dopul de
plută este dopul
clasic al sticlelor de vin, obţinut din scoarţa groasă, exterioară a stejarului
de plută. Cu cât dopul este mai lung şi textura mai fină, cu atât este mai
preţios. Adesea afectat de putrezire, nu lasă aerul să pătrundă şi este extrem
de elastic.
Dop filetat
- in trecut se
îmbuteliau numai „vinuri la pahar“ simple, cu dop filetat. Între timp însă, tot
mai multe vinuri cu valoare ridicată sau vinuri care sunt băute tinere au fost
prevăzute cu dop filetat. Această metodă de păstrare aduce modificări reduse de
gust faţă de cea în care se folosesc dopuri din plută naturală. Alte avantaje
sunt că sticla poate fi păstrată şi în poziţie verticală, fără ca în vin să
ajungă resturi de la dopul de pluta.
Dulce este denumirea gustului pentru vinul
cu un conţinut de zahăr între 18 şi 45 grame pe litru. Alte grade de gust
pentru vin sunt sec şi demisec.
Dulce-amar este denumirea pentru vinuri
demiseci, care posedă un rest de dulceaţă clar.
Eticheta
vinului - conform
legislaţiei europene, informaţiile de pe eticheta vinului trebuie să fie
exacte. Aici se va introduce producătorul care a fabricat vinul, precum şi
îmbuteliatorul, dacă acesta e diferit de producător. Suplimentar, se vor tipări
ţara şi regiunea viticolă. În cazul regiunilor strâns delimitate, se va indica
parţial şi locaţia. În măsura în care este necesar, se va insera şi soiul de
struguri. Procentajul de alcool şi conţinutul reprezintă date
obligatorii.
În diverse
ţări şi regiuni viticole există diferite distincţii şi clasificări, prin care
vinurile pot fi definite mai exact. Prescripţiile în acest sens diferă de la o
ţară de cultivare la alta. Gradul de dulceaţă al vinului se indică de regulă în
Germania şi Austria. Dacă în Germania nu este indicată nicio denumire, atunci
este vorba, de obicei, despre un vin dulce.
Fermentatia - la fermentarea vinului, zahărul
din mustul de struguri se transformă în alcool şi dioxid de carbon prin
drojdie. Fermentaţia poate fi oprită prin filtrare şi tratare cu sulf, pentru a
obţine o urmă de zahăr.
Fracţiunea
de must reprezintă
raportul dintre un litru de must şi un litru de apă la 20 °C, aşadar densitatea
specifică a mustului de struguri. Fracţiunea de must rezultă în primul rând din
conţinutul de zahăr. Constituie un indicator pentru conţinutul aşteptat de
alcool pe care vinul îl va avea după fermentarea completă a zahărului. Cu cât
fracţiunea de must este mai ridicată, cu atât mai ridicat este conţinutul de
alcool aşteptat. În Germania, fracţiunea de must se măsoară în grade, pe scara
Oechsle.
Gust de
pluta - vinul cu
gust de plută este alterat din cauza unui dop de pluta prost. Acest neajuns se
recunoaşte printr-un gust şi miros neplăcute şi este cauzat de ciuperci de
mucegai, care s-au fixat în timpul fabricării dopului de plută.
Kabinett denumeşte vinul cules la maturitate
deplină, reprezentând prima treaptă a unui vin de calitate cu distinctie
aleasă. Acesta este obţinut din struguri dulci, complet copţi, la care nu
trebuie să se mai adauge zahăr. Sunt cunoscute ca vinuri fine şi uşoare.
Locatie
abrupta - podgoriile
cu o pantă mai mare de 20 % sunt denumite locaţii abrupte. Ele produc în
principal vinuri cu conţinut complet şi mai fructate. Panta versantului asigură
o încălzire a terenului mai rapidă şi mai intensă, prin radiaţiile solare.
Maturarea, învechirea - după ce vinul a fermentat se face pritocul, adică operaţiunea de tragere a vinului din vasele în care a fermentat, pentru a fi separat de drojdii şi alte resturi depuse pe fundul vasului, în recipientele pentru învechire (butoaie, cisterne, budane, sticle etc.). Unii producători nu fac această operaţiune, ei lasă vinul pe drojdii până în momentul îmbutelierii, care este precedată în acest caz, în majoritatea cazurilor de filtrare.
Merlot este un vin versatil, mai putin sec
decat Cabernet Sauvignon si are o culoare inchisa, cu o tenta de afine, prune,
ciocolata si vanilie. Il poti asorta la o mancare nu prea condimentata. El
merge cu mancarurile italiene consistente, dar si cu friptura de vita sau miel.
Mirosul
vinului - nasul
este „instrumentul de specialitate” pentru evaluarea mirosului vinului. În
cadrul degustărilor, este una din caracteristicile decisive ale
examinării.
Montepulciano - soiul de viţă de vie roşie
Montepulciano a fost denumit după oraşul Montepulciano, situat într-o locaţie
pitorească, pe un deal, în regiunea italiană Toscana. În acest ţinut, soiul de
viţă de vie nu este cultivat absolut deloc! În regiunea Abruzzi, în centrul
Italiei, acesta este în schimb foarte răspândit. Din strugurii Montepulciano
rezultă un vin roşu, cu o culoare intensă şi bogat în tanin cu puţini acizi.
Aceste vinuri pot fi păstrate mai multă vreme, însă pot fi băute şi tinere. Ele
se asortează foarte bine cu pastele italiene.
Mosel - una din cele mai renumite şi
vechi regiuni viticole din Germania. Peste 5000 de viticultori administrează
podgorii între fluviile Mosel, Saar şi Ruwer. Tipice pentru aceste regiuni sunt
podgoriile care se întind parţial pe zone abrupte. Pante cu o înclinaţie de 50
până la 60 % nu reprezintă aici o raritate. Se cultivă în special soiurile de
struguri Riesling,Muller-Thurgau şi Elbling. Condiţiile climatice deosebite
favorizează obţinerea unor vinuri de calitate deosebită. Pe lângă cele albe,
uşoare, cu un conţinut scăzut de alcool, sunt renumite în special vinurile
dulci Mosel.
Müller-Thurgau este, alături de Riesling, cel mai
des cultivat soi de struguri din Germania. Cu o cotă de aproximativ 14 % din
suprafeţele de cultivare a vinului în această ţară, el are o semnificaţie
covârşitoare. Soiul Müller-Thurgau este, datorită conţinutului scăzut de acizi,
slab, dar totuşi fructat. Persoanele care savurează viaţa apreciază caracterul
uşor curativ al acestui vin alb. El trebuie băut când este relativ tânăr.
Soiul de
struguri este adesea denumit şi Rivaner, deoarece iniţial se presupunea că
Riesling şi Silvaner sunt soiurile-mamă. Astăzi, se ştie totuşi că
Müller-Thurgau este o încrucişare dintre Madeleine Royal şi Riesling.
Mustul de
struguri este
denumirea dată sucului de struguri obţinut prin calcare sau auto-scurgere.
Acesta reprezintă treapta preliminară pentru obţinerea vinului.
Oechsle reprezintă unitatea de măsură
pentru fracţiunea de must, mai exact conţinutul de zahăr al strugurilor. Numele
este dat de Christian Ferdinand Öchsle (1774–1852), care a elaborat un cântar
pentru fractiunea de must.
Oxidarea este o reacţie chimică, ce ia
naştere la contactul vinului cu oxigenul. Vinul îşi schimbă culoarea, are alt
gust şi alt miros. Numai prin oxidare controlată, de exemplu la folosirea
butoiul de lemn şi butoiului Barrique, se obţin modificări interesante de
gust.
Paharul de
vin Forma şi
aspectul unui pahar de vin sunt nu numai o problemă de estetică, dar au şi
funcţii specifice. Este important ca paharul de vin să fie incolor şi clar.
Astfel, se poate observa complet culoarea vinului. Un pahar care se îngustează
spre partea superioară nu permite volatilizarea aromei vinului atât de rapid.
Pentru vinurile albe se recomandă, în general, pahare mici, ca şi pentru vinuri
roşii. Pentru a asigura desfacerea aromei complete, paharele de vin se vor
umple numai o treime. În acest fel, vinul are contact suficient cu aerul pentru
a respira şi îşi poate desfăşura buchetul.
Persistenta
- prin
persistenţă se întelege calitatea unui vin ale carui senzaţii gustative
persistă intr-un mod agreabil la nivel gustativ. Acesteia i s-a stabilit o
unitate de măsură denumită caudalie, de plecare, în câteva secunde, şi în
funcţie de calitatea vinului mai mult sau mai puţin în mod continuu şi
intensiv.
Pinot Noir este un vin rosu usor si delicat,
dar complex. Culoarea sa poate fi mai inchisa sau mai deschisa si, in general,
are aroma de cirese. Pinot Noir merge foarte bine la o masa cu somon, miel,
pui, sunca sau carne de porc. Acest vin se asociaza, de obicei, cu mancaruri
simple, dar bogate in vitamine.
Prepararea vinurilor albe implică un proces tehnologic deosebit, specific, deoarece mustul obţinut din struguri albi trebuie să fermenteze fără ciorchine, pieliţă şi seminţe.După ce au fost culeşi, strugurii albi trebuie să fie supuşi prelucrării în condiţii de igienă cât mai repede posibil, deoarece fermentarea lor se declanşează foarte rapid.
Presarea. Presarea strugurilor albi se face cu ajutorul preselor verticale sau orizontale. Presarea trebuie făcută rapid pentru a obţine un randament bun, mustul cât mai limpede şi fără a sparge sâmburii, în practică, de regulă, la strugurii pentru vinurile albe se scot ciorchinii, în presă se introduc astfel numai boabele uşor zdrobite. La început se scurge mustul limpede (răvac) şi apoi cel de presă. Mustul rezultat din presă este supus imediat pregătirii pentru fermentare, mai întâi se separă de depunerile grosiere prin lăsare la limpezire sau prin răcire la temperaturi către O ° C, după care se va trece în vasele în care va fermenta.
Prepararea vinurilor albe implică un proces tehnologic deosebit, specific, deoarece mustul obţinut din struguri albi trebuie să fermenteze fără ciorchine, pieliţă şi seminţe.După ce au fost culeşi, strugurii albi trebuie să fie supuşi prelucrării în condiţii de igienă cât mai repede posibil, deoarece fermentarea lor se declanşează foarte rapid.
Presarea. Presarea strugurilor albi se face cu ajutorul preselor verticale sau orizontale. Presarea trebuie făcută rapid pentru a obţine un randament bun, mustul cât mai limpede şi fără a sparge sâmburii, în practică, de regulă, la strugurii pentru vinurile albe se scot ciorchinii, în presă se introduc astfel numai boabele uşor zdrobite. La început se scurge mustul limpede (răvac) şi apoi cel de presă. Mustul rezultat din presă este supus imediat pregătirii pentru fermentare, mai întâi se separă de depunerile grosiere prin lăsare la limpezire sau prin răcire la temperaturi către O ° C, după care se va trece în vasele în care va fermenta.
Riesling-ul este un vin bogat si putin picant. Gustul este
catifelat, aromat, texturat si complex, cu o aciditate destul de ridicata.
Originea acestuia este incerta, unii specialisti afirmand ca este originar din
Germania, de pe valea Rhinului, altii spun ca din Italia sau din Austria,
regiunea Styria. Riesling-ul merge asociat cu mancarurile din carne de pui,
porc sau peste.
Rosé este vinul de culoare roşu deschis,
care se obţine din struguri roşii. Cojile acestora, care conţin colorantul, se
separă de suc înainte sau la scurt timp după apariţia fermentaţiei. Sucul este
în cele din urmă tratat ca şi vinul alb.
Ruby
Cabernet - soiul de
struguri roşii este un tip nou, cultivat din Carignan şi Cabernet Sauvignon.
Aceste soiuri au fost încrucişate în 1936 de către Dr. Harold P. Olmo în cadrul
„California Agricultural Experiment Station“ (staţia agricolă experimentală din
California), cu scopul de a unifica rezistenţa la căldură a soiului Carignan cu
fineţea soiului Cabernet Sauvignon. Astfel ar fi trebuit să rezulte un soi de
struguri din care să se poată stoarce, în regiunile calde din California,
vinuri asemănătoare cu Bordeaux. Strugurii productivi cresc însă foarte bine şi
în ţinuturile mai răcoroase şi trăiesc, din anii ’90, o renaştere. În afară de
California, aceste soiuri sunt cultivate des în Argentina, Australia, Chile şi
Africa de Sud.
Sangiovese reprezintă soiul de struguri cel
mai des cultivat în Italia pentru vin roşu şi, după soiul de struguri albi
Trebbiano, al doilea cel mai puternic soi de struguri din Italia. Se cunoaşte
încă din 2004, că soiul de struguri Sangiovese a rezultat dintr-o încrucişare
între Ciliegiolo şi Calabrese di Montenuovo. Fiind unul din cele mai importante
soiuri de struguri din Italia, acest strugure roşu este considerat a fi nobil.
Strugurii Sangiovese reprezintă baza vinurilor DOCG Chianti,Chianti-Classico şi
Carmignano. Cu timpul însă, cultivarea acestui soi a depăşit graniţele Italiei,
ajungând până în California şi Argentina. Denumirea Sangiovese provine din
latinescul timpuriu şi înseamnă "Sânge de la Jupiter".
Sauvignon
Blanc este cel
mai usor dintre vinurile albe si este recunoscut pentru aromele sale de
citrice. Uscat si acid, este un vin sec foarte accesibil. Se asorteza foarte
bine cu mancaruri usoare, precum carnea alba, pestele si fructele de mare.
SEC - conform legislaţiei de
specialitate, vinul cu denumirea de sec trebuie să aibă un contnut de zahar de
maxim de 9 grame la litru. La vinul spumos, aceste valori sunt în mod clar mai
ridicate, conţinutul dulce putând fi aici de 17 până la 35 grame la
litru.
Servire - vinul se deschide la masă. În acest
sens, se taie folia capsulară chiar dedesubtul gurii sticlei. După scoaterea
dopului acesta va fi supus unei probe de miros. Dacă are un miros neutru sau de
vin, conţinutul sticlei poate fi savurat fără obiecţii. Gazda îşi toarnă mai
întâi ei un deget de vin în pahar şi verifică dacă vinul este lipsit de
imperfecţiuni. Apoi, se va turna tuturor oaspeţilor, iar la final, gazda va
umple şi paharul său. Paharul se va umple numai o treime, pentru ca vinul să
aibă suficient contact cu aerul, desfăcându-şi astfel complet buchetul. Pentru a
evita încălzirea paharului prin contactul cu mâinile, acesta se va apuca, în
principiu, numai de picior.
Strugurii trebuie să fie bine copţi, sănătoşi, fără frunze, insecte sau alte elemente care ar putea influenţa calitatea vinului. De regulă, se parcurg următoarele etape: controlul de calitate, presarea, fermentarea şi maturarea / învechirea.
Strugurii trebuie să fie bine copţi, sănătoşi, fără frunze, insecte sau alte elemente care ar putea influenţa calitatea vinului. De regulă, se parcurg următoarele etape: controlul de calitate, presarea, fermentarea şi maturarea / învechirea.
Tanin - Prin tanin se desemnează atât acizii
tanici cât şi substanţele tanante, acestea jucând un rol important în stricarea
vinului. Se regăsesc în tulpinile, sâmburii şi cojile de struguri şi, prin
decoct, ajung în sucul de struguri. În butoaiele de lemn, vinul absoarbe tanin
suplimentar. Aceste substanţe au efect de conservare şi sunt astfel o parte
componentă importantă a vinurilor care au perioade de păstrare mai îndelungate.
La nivelul gurii, taninul provoacă un sentiment caracteristic de uscare, care
este asociat cu o contractare a membranelor mucoase.
În cazul tartratului
acid de potasiu este vorba despre cristalele care se depun pe fundul sticlei
la descompunerea acizilor din vin. Acesta spect nu reprezintă o imperfecţiune a
vinului. Dimpotrivă: tartratul acid de potasiu indică o calitate ridicată a
produsului. Numai vinurile cu calităţi complet mature, care conţin mulţi acizi,
pot forma cristale de tartrat acid de potasiu. El nu afectează gustul vinului.
Temperaturata
vinului - vinul îşi
poate desfăşura complet buchetul atunci când are temperatura corectă. Puteţi
determina temperatura ideală pentru băutul unui vin cu ajutorul următoarelor valori
de referinţă.
- Vinuri albe: 10 până la 12°C
- Vin alb sau Rosé: 12 până la 14°C
- Vinuri roşii: 16 până la 18°C
- Şampanie sau vin spumos: 8 până la 10°C
Valabil în
general: Vinul se va servi mai degrabă mai rece decât prea cald. Încă de la
turnarea în pahar, vinul se încălzeşte cu circa 1 până la 2°C.
Toscana - lanţ deluros, cu oscilaţii domoale,
divizat prin vârfurile de chiparos şi şiruri de viţă de vie în linie dreaptă –
aceasta este imaginea tipică a Toscanei, situată în centrul Italiei. De mai
bine de sute de ani, aceste dealuri şi aceşti munţi oferă condiţii ideale
pentru viticultură. Astfel, Toscana este una din cele mai vechi regiuni
viticole din Europa. Aproximativ trei sferturi din regiune sunt folosite pentru
cultivarea vinului roşu. Predomină strugurii Sangiovese.
Vinul alb, spre deosebire de vinul rosu,
fermentează nu din decoct, ci din must. Decoctul se stoarce imediat după
măcinarea strugurilor, iar drojdia rămâne în urmă. Mustul fermentează după
îndepărtarea tulburării prin substanţe de separare, filtrare sau îndepărtarea
sedimentului de pe fundul butoaielor sau al rezervoarelor de oţel. Şi din
strugurii roşii se poate obţine vin alb, deoarece colorantul roşu se regăseşte,
din păcate, în coaja care nu poate fi fermentată.
Vinul aromat
- in zilele
noastre, cele mai populare vinuri aromate sunt Marsala şi Vermut. În
antichitate grecii şi romanii au amestecat de multe ori vin cu ierburi şi miere,
chiar şi în Evul Mediu vinul a fost aromat cu ierburi şi condimente.
Vinul de
gheaţă este un vin
de desert valoros, produs din struguri care sunt lăsaţi pe viţă până când
frigul din lunile de iarnă îi îngheaţă, iar la stoarcere, cristalele de apă
sunt îndepărtate. Posedă un grad ridicat de dulceaţă şi acizi şi este unul
dintre cele mai scumpe vinuri datorită modalităţii de obţinere
riscante.
Vinul de
masă reprezintă
cea mai joasă treaptă a vinurilor de calitate. Acesta are numai cerinţe
limitate de calitate. El trebuie să provină totuşi din una din cele patru
regiuni viticole producătoare de vin de masă: Rhein-Mosel, Bavaria, Neckar sau
Oberrhein. Nu există limite de randament şi este posibil cupajul între vinurile
din toate ţările UE. Pe etichetă trebuie să apară fie soiul de struguri, fie
anul de producţie. Vinul de masă de lux este desemnat prin categoria intermediarăvin
de tara.
Vin de pays este un vin de ţară din Franţa,
care se produce numai din soiurile de struguri admise în regiunea relevantă.
Acesta nu trebuie cupat cu vinuri din alte regiuni. Vins de pays trebuie să fie
supuse unei verificări a gustului şi trebuie fabricate numai în cantităţi
limitate. La acestea se prescrie un conţinut minim de alcool de 9 până la 11
procente.
Regiunile de
cultivare sunt situate, în principiu, în sudul Franţei. Regiuni importante
sunt: Hérault, Aude sau Côtes de Roussillon. Majoritatea vinurilor proaspete şi
fructate Vins de pays trebuie băute cu preponderenţă atunci când sunt tinere.
Vin de table
este un vin
de masă franţuzesc şi reprezintă cea mai scăzută treaptă de calitate în Franţa.
Aceste vinuri mai sunt denumite şi „vins ordinaires“. Înainte, acesta mai era
denumit şi „vin de consommation courante“ sau pe scurt VCC, care s-ar traduce
prin vin pentru consum zilnic. El poate proveni dintr-o regiune clasificată
pentru vin de pays şi să nu îndeplinească standardele, sau poate fi un amestec
de vinuri din întreaga Franţă. Ca regiune de origine se va indica numai
Franţa.
Vin la
masa
În general,
trebuie să existe o armonie între meniu şi vin.
Câteva
recomandări simple în acest sens:
În
principiu, se aplică regula conform căreia ingredientul cel mai puternic al
unui fel de mâncare este determinant. Dacă acest ingredient este dulce, atunci
şi vinul trebuie să fie dulce. Dacă dimpotrivă este vorba despre mâncăruri
condimentate, acestea pot fi combinate cu un vin sec. Astfel, gusturile se
amplifică reciproc şi vinul vă întregeşte meniul în mod ideal. Totuşi, un vin
accentuat prin acizi amplifică gustul mâncărurilor bogate în acizi, cum ar fi
spre exemplu dressing-uri pentru salate. Din acest motiv, este mai bine să evitaţi
această combinaţie.
Vinul roşu se obţine din boabe închise la
culoare. Colorantul se află în coaja strugurilor, care fermentează în decoct.
După fermentare, cojile sunt îndepărtate şi vinul este filtrat de mai multe
ori.
Vinurile
anuale sunt obţinute
total sau parţial din strugurii dintr-un an. Procentele pot varia în funcţie de
ţară, regiune şi vin. Trebuie să conţină însă cel puţin 85 % struguri din anul
menţionat pe etichetă. La vinurile de calitate, anul este de regulă menţionat
pe etichetă. Vinurile fără nicio indicaţie sunt adesea un cupaj din mai mulţi
ani diferiţi.
Soiul de
struguri Zinfandel, care este cultivat mai ales în California, nu are aproape
nimic în comun cu strugurii Zierfandler din Austria. Este vorba numai despre o
coincidenţă întâmplătoare de nume. Soiul de struguri se găseşte pe suprafeţe
mici în Australia şi Africa de Sud. Rădăcinile sale iniţiale se află totuşi în
Europa şi se presupune că provin din Balcani.
Strugurii Zinfandel
se dezvoltă cu dimensiuni inegale şi, din acest motiv, au boabe coapte în
mod diferit, cu un conţinut ridicat de zahăr. Acest lucru reprezintă o
provocare pentru viticultorii pretenţioşi şi îngreunează culesul viei. Din
aceşti struguri diferiţi, se obţin vinuri diverse, de la cele Rosé, aproape
albe, până la puternicul vin roşu, în aproape toate nuanţele. Vinurile roşii,
puternice, Zinfandel conţin adesea foarte mult alcool, datorită conţinutului
ridicat de zahăr al strugurilor. Aroma acestor vinuri trimite cu gândul la
scorţişoară şi fructe de pădure închise la culoare. Vinurile Rosé fructate,
proaspete, sunt oferite de cele mai multe ori demiseci.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)